Plan de 650 de miliarde de euro pentru a ajuta 112 orașe europene, printre care se numără și Suceava, să atingă zero emisii până în 2030

Suceava face parte din grupul select de 112 orașe europene care își propun să elimine emisiile nete de gaze cu efect de seră până în 2030. Aceste orașe vor avea nevoie de un total de 650 de miliarde de euro în investiții pentru a-și îndeplini angajamentul, potrivit unei inițiative a Uniunii Europene. Pentru a ajuta la strângerea de fonduri, UE a lansat ieri un „Climate City Capital Hub” care va mobiliza garanții ale guvernelor naționale pentru a atrage finanțare privată și va grupa proiecte mici care, de obicei, ar avea dificultăți în a accesa finanțare în mod individual.

Un grup de 112 orașe europene care își propun să își elimine emisiile nete de gaze cu efect de seră până în 2030 vor avea nevoie de un total de 650 de miliarde de euro în investiții pentru a-și îndeplini angajamentul, potrivit unei inițiative a Uniunii Europene.

După ce 377 de orașe au depus cereri de aderare la program, au fost alese 100 din blocul comunitar și 12 din țările asociate. Din aceste grup de 112 orașe fac parte și trei orașe din România:  Suceava, Cluj Napoca și Sectorul 2 – București, selectate în 2022. Acum se elaborează un plan climatic cu sprijinul UE și al firmei de consultanță non-profit Bankers without Boundaries (BwB). Acest plan climatic este apoi transformat într-un plan de investiții evaluat de Comisia Europeană și de experți independenți, înainte ca orașele să primească o etichetă care să ateste acest lucru.

Până în prezent, au fost aprobate planurile a 33 de orașe, inclusiv Lyon, Sevilla, Malmo, Lisabona și Florența, urmând ca alte orașe să fie aprobate în octombrie. Proiectele ar putea include modernizarea clădirilor pentru a fi mai eficiente din punct de vedere energetic și adaptarea infrastructurii pentru a rezista la evenimente meteorologice extreme.

Pentru a ajuta la strângerea de fonduri, UE a lansat miercuri un „Climate City Capital Hub” care va mobiliza garanții ale guvernelor naționale pentru a atrage finanțare privată și va grupa proiecte mici care, de obicei, ar avea dificultăți în a accesa finanțare în mod individual.

Finanțarea publică și privată ar putea lua forme multiple, inclusiv înființarea de fonduri de investiții locale sau emiterea de obligațiuni pentru finanțarea anumitor proiecte. BwB a declarat că aproape 50 de investitori și-au arătat deja interesul de a investi odată ce proiectul va fi gata.

Banca Europeană de Investiții urmează să colaboreze cu hub-ul pentru a oferi consultanță financiară și tehnică orașelor pentru a le ajuta să își pună în aplicare planurile respective.

Conform Agenției Internaționale pentru Energie, orașele contribuie în mare măsură la schimbările climatice, producând 70% din emisiile de CO2 la nivel mondial, de la industrii și consumul de energie în clădiri până la sistemele de transport bazate pe combustibili fosili.

Reamintim că în 2022 Comisia Europeană a desemnat cele 100 de orașe care vor participa la Misiunea UE pentru 100 de orașe inte­ligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030. În total, la nivel european au fost depuse 377 de aplicații. În acest proiect, din România, alături de Suceava, au mai fost selectate orașele București (Sectorul 2) și Cluj Napoca.

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a anunțat, în martie anul acesta, că a fost depus “Contractul Climatic” (Climate City Contract) al municipiului Suceava în cadrul Programului Horizon Europe, Misiunea”Orașe inteligente și neutre din punct de vedere al impactului asupra climei până în 2030″.

Documentele depuse au fost finalizate și asumate în parteneriat cu Universitatea ”Ştefan cel Mare” Suceava, reprezentanți ai mediului de afaceri, operatori locali de servicii publice și societatea civilă.

Conform primarului Lungu, proiectele depuse vizează reabilitarea și creșterea eficienței energetice a clădirilor publice si rezidențiale, reabilitarea sistemului de transport si distribuție a energiei termice, utilizarea surselor de energie alternativă pentru iluminat public, creșterea gradului de reciclare a deșeurilor provenite din constructii, producerea de energie din surse alternative, eficientizarea sistemului de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor, extinderea sistemului de transport public electric în Zona metropolitană, sisteme inteligente de management al traficului, reabilitare pădure parc Şipote și Zamca, stații de încărcare pentru vehiculele electrice.

”Contractul Climatic prevede propuneri de proiecte în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro, iar în urma implementării acestor proiecte urmărim creșterea calității vieții în orașul nostru”, a spus atunci primarul Lungu.  (O.S.)